Ultimul videoclip al trupei timisorene Implant Pentru Refuz, se numeste Nemesis si a fost realizat de Daniel Dorobantu (The Veils). Fotografii de la filmari si multe altele la http://www.myspace.com/implantfordenial
Dupa recentele modificari de componenta, trupa TRUE MIND revine pe scena!
Primul concert in noua formula (acum cu 2 chitaristi) va avea loc vineri, 13 noiembrie, in Club CFR din Sighisoara, de la ora 21!
In deschidere vor canta trupele locale Cadett si Federal.
Vor urma alte concerte, 3 dintre ele fiind deja confirmate:
27 noiembrie – Bucuresti, Club Suburbia, Magic Tales of a Winternight II
28 noiembrie – Borsec, Sky Club
05 decembrie – Reghin, Club David
ACT participa la concertul caritabil in sprijinul Stelutei Burdea
ACT participa la concertul caritabil in sprijinul Stelutei Burdea
ACT, Toulouse Lautrec, Acoustic Mood si Prea Tarziu, 4 formatii care au ales sa petreaca doua seri sub semnul caritatii.
Joi, 12 noiembrie si vineri, 13 noiembrie, cele 4 trupe vor canta in cadrul unui eveniment caritabil de strangere de fonduri pentru Steluta Burdea.
Steluta a fost diagnosticata cu cavernom cerebral in forma de meduza. Diagnosticul reprezinta o tumoare de 2,6 cm a unui vas de sange aflat intre creierul mare, creierul mic si glanda hipofiza.
Steluta Burdea este o tanara de 30 de ani ce are nevoie de interventie chirurgicala in Germania sau Elvetia.
Suma necesara pentru operatie este de 52.000 de Euro.
ACT va sustine unul din rarele concerte unplugged vineri, 13 noiembrie 2009, ora 20.00. Din setlist fac parte piesele in forta de pe albumul “Exact”.
Evenimentul se va desfasura in Bar Deja Fu din B-dul Ferdinand 53-55.
Intrarea la concerte este de 30 RON, suma care va fi in intregime donata Stelutei Burdea.
Duminica, de la 22.15 si pana la 1 noaptea, pe 98,3 FM sau la www.radiobucuresti.ro, editia cu numarul 556 a emisiunii ISTORIA ROCKULUI. Din sumar: istoria grupului elvetian CORONER, noutati discografice plus albumul saptamanii. Mai multe informatii despre trupa pot fi citite AICI.
Trupa Indian Fall ne-au trimis urmatorul comunicat de presa :
“Trupa Indian Fall anuleaza turneul de promovare al noului material discografic “Seasons in Equilibrium”.
Din nefericire, trebuie sa va anuntam ca din cauza unor probleme suntem nevoiti sa anulam concertele Indian Fall de la Deva, Arad, Bacau. Ne aflam in Baia Mare acum si show-ul de aici de ieri seara a fost unul in care Indian Fall a cantat instrumental. De astazi, vocalistul Andrei Calmuc nu mai face parte din Indian Fall.
Ne cerem scuze celor care ne-au ajutat cu acest turneu (trupei Lotul National de Hardcore si trupei Grimegod) si promitem sa reprogramam acest turneu cat de curand posibil.
Concertul din Brasov din clubul Suburban ramane in picioare: Indian Fall, Grimegod, Lotul National de Hardcore.
Vreau sa multumesc publicului din Baia Mare si patronului Clubului Evolution pentru tot ceea ce a facut pentru noi.
Va multumim pentru intelegere!
Ne vedem curand,
Stay metal!
Indian Fall (Adrian Nagy, Adrian Vitanescu, Radu Barna, Mircea Fulea, George Bratosin)”
Salutare,
Hai toata lumea in nou renovatul si extinsul bar Abyss din Galati sa ne distram impreuna cu ardelenii de la Truda si sa cantam alaturi de ei piesele Purcica Mea, Violu’ de la Ora 5, Vreau Doar sa i-o Trag, Tara Pupatorilor de Moaste, etc si sa bem impreuna vin galatean si jinars de la Cluj.
Sursa: Stay Metal Forever!
Ca fan, mereu mi-a displacut comparatia, incadrarea fortata intr-un gen anume, si critica de dragul criticii. Dupa ce am “disecat” ultimul album “As shadows Burn”, mi-am dat seama ca si eu plecasem cu unele preconceptii, reticente si o clasare anume. Desi poate suna sintetic si tipic, intr-un singur cuvant as caracteriza ultimul album ca fiind “contrastant”… adjectiv care insa nu zice prea multe, nu multumeste nici muzicianul si nu defineste nici albumul per se.
Reuniti in Los Angeles, in 2006, sub numele de “Echoes Of Eternity”, cei cinci membri mai au la activ un album “The Forgotten Goddess”, aparut in 2007,si unde prin extremele abordate (elemente thrash, progresive, vocal dupa chipul si asemanarea gothic-ului european, frontat de o alta “metal-chick”), sunau interesant doar in conditiile unui album de debut. Asteptam deci noua aparitie discografica…
Din punct de vedere tehnic nu sunt surprize la capitolul creatie, insa gradul de dificultate, conceptia solourilor si a structurii in general si modul in care se leaga piesele ridica mult albumul. Este foarte bine executat per total si desi poate nu exista noutati, nu pot spune nici ca albumul este un “deja-vu”.
“Ten Of Swords” , suprapune un intro melodic, o lirica plina de pesimism sentimental dar si optimism mental, bine conturat de linia melodica feminina, simpla a vocalistei Francine Boucher, pe o structura thrashy, cu riffuri bine stopate, pasaje armonice si detalii tehnice apropiate melodeathului Gothenburg, incheiate cu un solo complet, virtuos. ”Veiled Horizon”, chitare la unison, riffuri clasice, dar un distorse nu prea puternic, toba pare sa fie singura cu o partitura ce se face auzita, cu break-uri duble, un vocal pe cat de “gol” pe atat de melodic, si pare sa conduca restul instrumetelor. Cea de-a treia piesa, “Memories Of Blood And Gold”, dupa un intro ceva mai promitator, mentine o atmosfera alerta, sensibil mai agresiva, dar temperata de constanta feminina. Este una dintre piesele inspirate, originale, cu vocal melodios si sugestiv ca armonii pentru tema lirica aleasa, la care contribuie si efectul chitarei la solo. Urmeaza “The Scarlet Embrace”, desi bazata pe aceleasi acorduri si tehnici, si scurtele infuziuni thrash cu toba dubla si tempo mai rapid, piesa are si alte influente complet diferite, mai ales in prima parte a piesei. “Descent Of A Blackened Soul”, este probabil cea mai soft piesa, are aceleasi amanunte instrumentale ca pana acum, si spre final, daca mai era nevoie, un scurt pasaj “prozaic”, dedicat aproape exclusiv vocalului. “Twilight Fires”, revine cu ceva elemente mai in forta, de data aceasta chiar destul de black, daca ne luam dupa tehnici, dar, vocalul aflat la polul opus nu plaseaza piesa intr-un gen anume ci subliniaza amprenta “Echoes Of Eternity”. Finalul albumului este ceva mai energic, iar “Buried Beneath A Thousand Dreams”, pare sa fie o continuare a piesei anterioare. Solo-ul de chitara este deosebit ca idee, mai ales plasat pe ritmul si in atmosfera piesei.
Penultima tema, “Letalis Deus”, mai pretentioasa, cu versuri calculate si cu o oarecare influenta orientala, imi aminteste de Mezarkabul, ca inflexiuni, solo-ul ca sound bate putin in scena clasica din ‘80-’90, iar vocalul isi urmeaza traiectoria liniara. La incheiere avem parte de o instrumentala… 7 minute de “Funeral In The Sky”, in care se se intretaie pasaje variate, se incearca diferite stiluri, tempo-uri si solistici. Mult mai metal decat cele doua instrumentale de pe primul album, dar fara dimensiunea data de infuziunea vocalului si clapei goth, si fara atmosfera creata de acestea, “Funeral In The Sky”, poate trece drept o instrumentala “progresiva”, dar nu chiar ad literam.
Desi probabil nu pare, albumul mi-a placut, si evident ca primul minus, si inca unul dus la extrema, cel putin pentru gustul meu este vocalul feminin, sau cel putin acest stil… Asta nu inseamna ca nu pot fi un fan obiectiv. “De gustibus non disputandum”, DAR ce e bun, e bun. Si sincer nu cred ca inca o Angela Gossow sau ceva “operatic” ar fi mers… Si o sa fiu brutal de sincera… pe primul album “The Forgotten Goddess” chiar avea inflexiuni de Madonna, (bine zicea Francine…) si asta chiar e putin cam mult… tehnic vorbind s-au concentrat pe treburi putin mai exacte, mai metal, compozitiile sunt mai mature, si desi anumite lucruri par mecanice fiindca sunt bazate pe aceleasi formule, nu este mereu un semn ca formatia respectiva este previzibila, ci ca isi formeaza un stil propriu.
Nota : 7.5
Piesele preferate: Memories Of Blood And Gold, Twilight Fires
Data aparitiei: 25 Septembrie 2009
Casa de discuri: Massacre Records
Componenta: Francine Boucher – voce, Brandon Patton – chitara, Bryan Eagle – chitara, Duane Cowan – bass, Kirk Carrison – tobe
Autor : Cristina “Deggial” Socaciu
Stay Metal Forever! va invita sambata 21.11.2009 in Sky Club din Borsec (statiune) pentru a participa la un concert extraordinar sustinut de formatia Highlight Kenosis cu ocazia turneului de promovare a albumului “Glowing”.
Evenimentul va incepe la ora 20.00, pret bilet: 8 lei.
Highlight Kenosis, considerata trupa relevatie a rockului romanesc actual, are un sound unic in peisajul muzicii romanesti, ce poate fi caracterizat ca melodic progressive metal si care poarta amprenta unica si inconfundabila a compozitorului pieselor si leaderului trupei, Matei.
Highlight Kenosis inseamna Matei Damian-Ulmu- chitarist si compozitor, Oana Maria Stoica- voce si versuri, Dragos Serbanescu- chitara bas si John Ciurea- tobe.
La un an si jumatate de la infiintare, HK au la activ si un prim concert in afara tarii, pe 9 mai 2009, de Ziua Europei, in Bulgaria, la festivalul Balkan Rock Zone, urcand pe aceeasi scena cu celebrul Glenn Hughes, ex-Deep Purple, ex-Black Sabbath.
Highlight Kenosis au lansat pe 2 videoclipuri in vara anului 2009 la piesele “A Drop of You” http://www.youtube.com/watch?v=yer7PV95PyU si “It wasn’t Love” http://www.youtube.com/watch?v=P_vYYXCHuC4
Highlight Kenosis au terminat inregistrarile la primul album, “Glowing”, la inceputul anului 2009. Ulterior, piesele au fost trimise in Suedia pentru remixare si remasterizare, la studioul celebrului producator Tedy Moller, binecunoscut in lumea metalului nordic, dar si pentru aportul sau la turneul mondial King Diamond.
Albumul a fost lansat pe data de 7 octombrie la Silver Church, unde au fost alaturi 400 de fani care au fredonat refrenele impreuna cu membrii HK.
Mai multe detalii despre Highlight Kenosis puteti gasi pe www.highlightkenosis.com
JAZZ la Jukebox Club (str. Turturelelor nr. 11 – fost Becker Brau)
Duminica, 22 noiembrie, ora 20
POVEŞTI şi CHITARISIRI
RECITAL EXTRAORDINAR
SORIN ROMANESCU
Endorser for Moffa Guitars
Poate ca exista undeva o planeta a chitaristilor….in Bucuresti exista o sala pentru acestia…..de pe aceasta planeta…in aceasta sala…. Sorin Romanescu vine sa prezinte un program unic, original, cu 5 chitare diferite…
Un eveniment unic in Bucuresti !
Sorin Romanescu se lanseaza pe orbita carierei solistice oferind un spectacol in “Lumea chitarelor”.
Endorser for Moffa Guitars, Sorin Romanescu este posesorul a doua chitare de lutier construite special pentru muzica sa originala, captivanta.
Muzicianul anului 2008 in jazzul romanesc va invita la “POVESTI si CHITARISIRI” – o calatorie in lumea fascinanta a muzicii pentru chitara, vazuta prin ochii, mainile si imaginatia lui Sorin Romanescu – artist Moffa in Romania.
Sorin Romanescu canta in aceeasi seara la 5 chitare !
Yamaha, Moffa Maestro, Fender, Ibanez si Moffa Lorraine sunt instrumentele ce prind viata prin maiestria lui Sorin Romanescu intr-o demonstratie captivanta de virtuozitate !
22 noiembrie este data la care Clubul Jukebox gazduieste recitalul extraordinar al chitaristului de jazz Sorin Romanescu.
“Povesti si chitarisiri” este un program de succes al muzicianului ce canta in aceesi seara la 5 chitare diferite, abordand stiluri variate in piesele sale care au entuziasmat anul acesta publicul bucurestean la Sala Mare Radio. Premiat ca “Muzicianul anului 2008 in Jazzul romanesc”, Sorin Romanescu s-a lansat intr-o cariera solistica ce continua in noiembrie la Jukebox Club, in “sala chitarelor” care se descopera a fi cadrul potrivit pentru un artist si 5 chitare, dintre care doua sunt instrumente de lutier, construite de Domenico Moffa special pentru muzicianul roman ce este in prezent Endorser for Moffa Guitars. Evenimentul este oferit de Jukebox in colaborare cu Asociatia culturala Pro Contemporania.
Ora de incepere: 20
Stocul primului album al trupei ACT, “Exact”, se apropie cu pasi repezi de final. Pentru a inlesni accesul unui numar cat mai mare de fani la acest produs, am micsorat pretul CD-ului de la 20 RON la 15 RON.
Nu ratati sansa achizitionarii primului album ACT! comandand la mcostinescu@ballance.ro sau la www.letsrock.ro si www.bestial.ro
Multumim ca sustineti rock-ul romanesc !
Cronica AMORPHIS – Forging Europe Tour 2009 29 Octombrie – Bucuresti – Arenele Romane
AMORPHIS – Forging Europe Tour 2009
29 Octombrie, Bucuresti – Arenele Romane
Evident voi deschide prin a le multumi ”celor” care au facut posibila participarea mea la acest eveniment… era intr-adevar unul dintre concertele la care, personal, ca fan al Finlandei in general, si mai ales al celei “metal” in particular, vroiam sa particip, si nu doar ca am avut norocul sa vad un show excelent, dar am si reusit sa discut putin cu cativa membri si sa iau parte la toate pregatirile.
Eu sunt genul de fan “obsedat-obsedant”, cel care merge la concert cu vreo 5 ore inainte, si speculeaza orice detaliu… De aceasta data am atins un record si odata ajunsa la ora 11, odata intrata in aceasta lume fascinanta intreaga zi a fost dedicata acestui eveniment.
Concertul a fost similar celui In Flames – cortul de rigoare, scena aproape simbolica, dat fiind numarul si amploarea instrumentelor si a tot ceea ce este conex unui concert live.
Din punct de vedere al organizarii evident ca ma voi lua de anumite lucruri… E drept, si in afara tarii or mai fi scapari, dar la noi devine o constanta…acum fanii probabil nu au sesizat nimic, dar la fel de drept este ca nici ei, fanii, la randul lor nu au fost chiar de nota 10. Unul dintre cele mai interesante aspecte a fost acela ca trupele au traversat Parcul Carol per pedes, racurile, cuburile, instrumentele au venit cu o duba separat, si abia dupa 1-2 ore au reusit sa aduca si double-decker-ul. Proba de sunet parea sa decurga bine, pana cand, cu o jumatate de ora inainte de concert, cazuse un canal .
In jurul orei 16, trupele deja sosisera si rand pe rand veneau si artistii… scena era aproape gata si in decurs de doua ore deja devenise functionala: fiecare isi adusese “gear-ul”personal si se anunta o proba de sunet geniala., iar cand am auzit acordurile de la “Majestic Beast”, mi-am dat seama cam ce setlist amplu ne astepta.
Pe la ora 19 se anunta intrarea fanilor, aproximativ 350 la acea ora, insa de intrat s-a intrat abia aproape de ora 20.
Prima trupa care ne-a “finlandizat” a fost AMORAL… si se pare ca fanii au reactionat mai putin la piesele de pe albumele mai vechi, cele death metal melodic si tehnic, primind mai bine insa ultimul album “Show Your Colors” care seamana dar nu copiaza stilul si interpretarea Skid Row. Singura piesa la care s-a manifestat si publicul a fost “Sex N’ Satan”, probabil in functie de orietarile fiecaruia… insa trupa nu a fost primita cum trebuia, ma asteptam la ceva mai multa “responsivitate”.
Pentru o formatie care nu e prea cunoscuta si apreciata la noi, cel putin din punct de vedere tehnic si al naturaletii nu am avea ce sa comentam. Poate interveni stilul preferat, sau alte lucruri dar in general fanul roman pare sa nici nu stie la ce se uita, si probabil ca de multe ori vine la un concert doar pentru numele care figureaza pe poster. Dar asta e parerea mea, si probabil ca pentru piata pe care o avem, avem si fani pe masura.
A urmat BEFORE THE DAWN, cu binecunoscutul stil melodeath si influente gothic, si la fiecare piesa apreciam si mai mult si alte detalii decat cele legate de compozitii – prezenta scenica, maturitatea muzicala chiar si pentru “o trupa mica”, iar setlistul, bine alcatuit, a cuprins piese ca “ Disappear”, “Faithless”, “Dying Skin”, “Unbreakable”, “Scar”, “My Darkness”, “My Room”, “The Black” si “Deadsong”. In general trupele bune care suna bine si pe album, live au impact si mai mare, evident, iar BEFORE THE DAWN si AMORAL, nu au facut exceptie.
A fost interesant modul in care se completau Eikind-Saukkonen, cei doi vocali, mai ales ca exista alte influente pe fiecare album in parte, iat setlistul a acoperit toate aparitiile discografice. In public, nu stiu daca fanele-groupie devenau interesate de solourile de chitara sau daca berea ii mai dezmortise pe cei prezenti, dar din cand in cu cate un reflex conditionat dupa ce se mai lasa rugat de muzicieni, mai rapundea cate un fan.
Si pana sa ne dam seama ne apropiam de “chintesenta” serii, dar pe cat de mult ii asteptam pe cei de la AMORPHIS pe atat de suprinsi si de coplesiti am fost noi! Probabil ca este singura trupa care a avut cele mai putine “necunoscute” in randul celor veniti. Setlistul a fost criminal, dar la urma urmei indiferent de ce combinatii melodice ar fi ales, tot inspirat si “perfect” ar fi iesit. Au deschis cu “Silver Bride”, “Sampo”, “Towards & Against”, urmate de “Castaway”, “The Smoke”, noua si impozanta “Majestic Beast”, clasicul “Alone”, “Silent Waters”, “From The Heaven Of My Heart”, “Sky Is Mine”, “Black Winter Day”, si trei piese pentru bis-ul evident: “Sign”, “House Of Sleep”,”My Kantele”.
Trupa s-a prezentat in mare forma si evident ca din punct de vedere tehnic nu au aparut surprize, sau cel putin nu “interne”, piesele au fost executate perfect cap coada, toata lumea evident era fixata pe Joutsen si Holopainen, iar Koivusaari fie destul de “instrainat” fie doar concentrat pe piese a ramas retras pe tot parcrsul concertului.
Desi pana la lansarea “Skyforge” inca il “favorizam” pe Koskinen, odata cu acest album am vazut cum trupa a cresut si cum s-au sudat ca membri, si am inceput sa apreciez si mai mult abordarea vocala variata din AMORPHIS fata de Nevergreen, de unde il stiam pe Joutsen. Noul album semnat de finlandezi pare sa fi prins relativ bine la noi pentru ca au fost reactii si la piesele noi, insa evident nu ca la cele cunoscute publicului, in speta “Alone”.
A fost unul dintre acele concerte pe care “te marcheaza”, mai ales ca de data aceasta chiar am si avut acces mai peste tot, pentru ca am avut ocazia sa fiu prezenta la intregul eveniment, si sa iau parte la tot ceea ce presupune un astfel de show, nu doar ca fan, martor al produsului finit… Finalul serii a fost cam “abrupt” sa zic, si s-a ma stat aproape o ora in cort sau pe afara dupa care, ne-am dat seama – seara se incheiase…
Autor : Cristina “Deggial” Socaciu
