Skip to content

Interviu ANDREI ARON – DIAMONDS ARE FOREVER

Februarie 22, 2012

DIAMONDS ARE FOREVER se solidifica in momentul in care doua trupe active, pre-existente fuzioneaza, astfel ca membrii fostei formatii Rock Norris: Danci, Mihai, Pitiu, pe de-o parte si Andrei, Dorin si Horia din Pills Of Trust, de cealalta, reusesc sa urmeze drumul comun al muzicii, trasat de pasiunea si experienta scenica individuala.

In urma participarii la GBOB Romania, a lansarii EP-ului „Whom Shall I Fear” in Flying Circus (Cluj) in Decembrie 2011 si recentele concerte sustinute, am hotarat sa slefuiesc un prim interviu cu ANDREI ARON, caruia ii multumesc pentru raspunsurile complete si timpul acordat.

 

Jurnal Rock : Prezinta-ti te rog colegii de trupa si vorbeste-ne putin despre DIAMONDS ARE FOREVER.

Andrei Aron:  Salut in primul rand. Diamonds Are Forever il vad ca pe un rezultat fericit la toate incercarile fiecaruia de a gasi formula perfecta pentru a face muzica. Daca atunci cand am inceput mi s-a parut cel mai greu sa gasesti membri de trupa, ei bine acum cred ca cel mai greu e sa gasesti prieteni cu care sa impartasesti bucuria si emotia de a canta intr-o trupa. Niciodata nu am cautat muzicieni ci mai de graba oameni. Diamonds Are Forever … s-a intamplat…  si cred ca e cea mai buna decizie care fiecare a luat-o la momentul acela. Practic este o comuniune de 2 proiecte care au ramas la o cotitura de drumuri. Eu, Dorin si Horia ne cunoastem de cand eram mici. Venim din acelasi oras si se pare ca directia fiecaruia pe plan muzical ne-a facut sa fim impreuna. Mihai, Danci si Pityu si ei sunt prieteni vechi, si ei vin din acelasi oras si totusi undeva s-a produs mixtura asta.

      Ce pot sa iti spun despre noi? Fiecare suntem persoane diferite si totusi avem gusturi comune. Fiecare are pregatirea diferita si asta ne face sa putem aborda orice lucru dintr-o alta perspectiva. Este greu sa descriu sentimentul cand ideile fiecaruia se contureaza in ceva care devine “mind blowing“.

      Nu am sa caracterizez pe nimeni, ci am sa ne caracterizez pe toti: prieteni, devotati, seriosi, nebuni, visatori, entuziasti, profesionisti. Diamonds Are Forever inseamna toate astea.

Photobucket

JR:  Citisem in linii mari despre importanta trupei pentru voi si de aici analogia cu „diamantul”, dar cum s-a ajuns la acest nume?

AA: Numele… a fost foarte greu sa ne decidem asupra lui. Nu vroiam un nume banal, ci unul care sa ne reprezinte. A fost greu, pana cand Dorin a avut ideea de Diamonds Are Forever. Ne-a placut. Are dualitatea aceea pe care o cautam. Sigur sensul propriu te duce imediat cu gandul la duritatea diamantului, etc. Daca e sa vezi din punctual asta de vedere poti asocial trupa ca si stil cu duritatea sa. La figurat lucrurile devin mai interesante. Pentru fiecare dintre noi poate inseamna poate putin altceva. Fiecare are “diamantele” sale – lucrurile, persoanele care sunt pretioase pentru el – care le fac sa fie cel mai de pret avut. Diamonds Are Forever este pretios pentru fiecare dintre noi. O bucata din noi se afla acolo, dar este si un mesaj catre ascultatori sa se gandeasca la „diamantul” lui si mai mult sa pretuiasca ce are.

JR:  Care a fost prima experienta muzicala pentru fiecare dintre voi?

AA: Nu am sa iau in considerare anii petrecuti de fiecare incercand tot felul de tentative de a canta. Personal am inceput cu Dorin proiectul Pills of Trust pentru ca ma saturasem sa cant de unul singur. Simteam ca pot mai mult. Asa a inceput tot. Dorin si Horia au mai avut o tentativa in liceu cand veau o trupa de cover-uri „Amurg”. Mitzoc si Danci au inceput cu Cerbii din Carpati, deci un nucleu destul de solid s-a format intre ei. Pityu a inceput cu Rest in Peace, dupa care toti trei s-au regasit in Rock Norris. Prima experienta e greu de definit, dar e foarte placut sa realizezi unde ai reusit sa ajungi ca dezvoltare personala. Am inregistrata una dintre primele repetitii Pills Of Trust si sincer ma bucur ca am perseverat. E sfatul pe care il dau oricarei persoane care vrea sa faca asta. In paralel, cu Dorin am activat alaturi de cei din Guerrillas un an de zile, experienta care ne-a fost foarte benefica. Fiecare detinem inregistrari video/audio a momentelor de inceput. E esential sa le ai, sa te uiti peste ele, pentru ca asa nu uiti de unde ai plecat.

JR: Ce obiective va propuneti sa atingeti in viitorul apropiat?

AA: Iti pot spune ca sunt planuri de toate felurile. Despre unele am sa iti amintesc, dar despre altele…la momentul potrivit. Momentan inregistram un single nou. De fapt este prima piesa Diamonds Are Forever  in care contributia este echilaterala. Urmeaza sa ii facem si un videoclip, si toate astea cat se poate de repede. Material exista si pentru urmatorul material discografic care sigur va fi realizat undeva anul acesta.

In aprilie, daca toate merg asa cum am planificat, vom avea un mini turneu in tara: 5 orase: Cluj, Bucuresti, Brasov, Bacau, Constanta, alaturi de Give’em Blood. Ne straduim sa ajungem prin toate orasele importante din tara, pentru ca primim tot felul de cereri din partea fanilor. Mai sunt inca ceva proiecte pe viitor apropiat, dar pentru a afla sunteti nevoiti sa urmariti update-urile de pe pagina noastra de Facebook. Urmeaza sa apara inclusiv site-ul oficial .

JR:  Care a fost cea mai mare provocare pentru DIAMONDS ARE FOREVER pana in momentul de fata?

AA: Cea mai mare? Cred ca e o provocare continua si anume sa arati publicului ca esti putin altfel, ca merita sa te urmareasca.  Provocarea este sa iti finisezi o imagine care sa te defineasca si care sa si placa publicului. Momentul de cotitura l-am avut alaturi de Dorin cand aveam un concert cu Guerrillas in Budapesta alaturi de cei de la Insane, cand intrebarea pentru amandoi a devenit: „La noi de ce nu se poate asta?”. Multumim baieti! Ei bine asta facem…si la noi se poate. As minti sa spun ca e usor, dar asta nu ne descurajeaza. Suntem pe principiul: Cuvinte mai putine si fapte mai multe.

JR: Cum ati trait voi experienta GBOB? Intreb asta pentru ca insusi publicul a fost surprins de reactia generala si feedbackul pozitiv.

AA: GBOB  a fost o prima provocare. Nu l-am vazut ca si o competitie pentru ca simteam ca nu este loc pentru o trupe de metal, mai ales metalcore. Stilul acesta e nou in tara cu atat mai mult pentru „tinerii” din juriul GBOB-ului. Lucrul care ne-a impulsionat, sincer a fost faptul ca White Walls a castigat competitia anul precedent. (Va salutam baieti). Dar in primul rand am considerat ca este benefica asocierea noastra ca si trupa cu un nume conoscut de organizatori internationali. In semifinale, Horia nu a putut veni, si cred ca tocmai asta ne-a impulsionat sa ajungem pana in finala. Doream sa fim toti pe scena, doream sa fim Diamonds Are Forever. E ceea ce i-am promis. A avut incredere in noi….a plecat din Cluj, noaptea, inainte de a afla rezultatul din semifinala.

GBOB a insemnat primul concert oficial in formula Diamonds Are Forever, si desi cantam in formula asta de 2-3 luni am fost surprins de reactia persoanelor din sala. Atmosfera „pasnica”, oamenii stateau pe scaune, era ceva cu care noi nu suntem obisnuiti, si totusi cand am terminat ne aplaudau in picioare… O senzatie fantastica.

In ambele seri reactia a fost la fel. Personal decizia juriului nu m-a surprins, ca nu am fost nominalizati in primele „n” trupe. Nu asta era ce ne doream. Noi eram deja castigatori. Am castigat o trupa. Ce m-a entuziasmat a fost faptul ca in finala TVR2 filma concertul si ma gandeam in sfarsit vor vedea parintii mei rezultatul eforturilor noastre. MARE dezamagire, pentru ca TVR2 alaturi de cei de la GBOB au decis sa NU ne includa in reportaj. De fapt noi si inca o trupa din finala am fost singurii absenti. Scuzele de rigoare si promisiunile ca vom aparea in partea a doua a reportajului nu vor tine locul dezamagirii care probabil a fost in sufletele celor care au fost cu ochii in televiozor. Asta e profesionalismul in tara noastra. E trist sa spun asta, dar atunci e prima data cand m-am simtit discriminat.

Feedback-ul si reactia publicului a fost pentru public. Ma bucur ca am impresionat pe cine de fapt e important. Subiectivismul juriuliu nu il voi discuta. Noi ne facem munca in continuare bazata pe ceea ce simtim e cea mai buna abordare.

Photobucket

JR: De la lansarea EP-ului „Whom Shall I Fear” din Flying Circus anul trecut, au existat ceva aprecieri sau reactii media pe masura?

AA: Evenimentul de lansare a EP-ului il consider o reusita. Am reusit sa avem peste 300 de oameni alaturi in conditiile in care toata lumea stie care este situatia scenei de metal in tara noastra. Am vrut de fapt sa nu fie un simplu concert, ci un eveniment intre prieteni. I-am avut pe cei de la Skullp cu care ne cunoastem demult, cat si cei de la Schlitz cu care impartim sala de repetitii de ceva vreme incoace. Asta era atmosfera care o doream, lumea sa se simta bine, si asa a si fost. Evenimentul a fost pe locul 2 in topul Metalhead la sectiunea Best Romanian Release Party 2011. Mai mult, Diamonds Are Forever este Best Romanian Metal Newcomer 2011. Multumim toturor care ne-au votat pentru acest premiu, urmeaza 2012.  Aprecieri au fost si atunci si acum. Am avut in februarie un concert pentru lansarea albumului celor de la Cap de Craniu. A fost foarte bine vazut, de asemenea o reusita. Nu vom lua parte la concerte in masa, nu doresc acest lucru. Pefer sa fie concerte de calitate, profesioniste.Asta trebuie sa se asocieze cu numele Diamonds Are Forever. Eu unul am vazut multe, am trait multe pe scena ca sa stiu ce anume nu mai vreau sa fac. Va pot spune de pe acum, un concert organizat DAF in primul rand va incepe atunci cand e anuntat si se va derula conform unui desfasurator. Lucrul asta l-am trait la toate concertele de afara. Era trecut pe desfasurator pana si pauzele…si culmea toate erau respectate. Iar noi vom face asta.

Nu cautam sa avem doar feedback pozitiv, accept oricand o critica constructiva. Este imposibil sa placem la toata lumea. In schimb consideram ca este estential sa fim noi primul critic. Ceea ce facem trebuie sa ne placa noua mai intai. Aprecierea vine din partea fanilor. Strangem pe zi ce trece tot mai multi in lista de Facebook si asta e foarte bine pentru ca asa au posibilitatea sa fie la curent cu ce facem. Twitterul e mai putin folosit la noi, dar si acela merge tot la fel de bine. Este sfatul care il dam fanilor si viitorilor fani.: fiti cu ochii pe noi, pentru ca noi de abia am inceput.

JR: Vorbeste-ne putin despre album, productie si masterizare.

AA:  Vorbim despre EP si nu de un album. Initial piesele au fost inregistrate pe cand inca exista formula Pills of Trust, iar fuziunea DAF a venit mult prea tarziu sa mai putem schimba ceva major. Pe „The Eyes Of Blinded Sorrow” Pityu a reusit sa mai traga o voce. Riscam sa nu lansam asa cum ne-am planificat, dar se pare ca a fost decizia corecta. Piesele celelalte sunt piese de la Rock Norris adaptate si finisate DAF, piese care vor aparea pe materialul 2.

Pentru „Whom Shall I Fear” de productie m-am ocupat eu in cea mai mare parte, inregistrarea si mixajul le-am facut in Cluj la Liveset Studio cu OQ (sunetist Luna Amara). Masterul in schimb i l-am incredintat lui Marius Costache la Bucuresti. Per total cred ca am scos un material bun. Urmeaza altele. Toata aventura a durat foarte mult cam 6 luni din lipsa de timp care o puteam acorda procesului.  Dar a fost spre binele lui.  

JR: Se anunta ceva concerte viitoare? Lucrati la ceva piese noi?

AA: Momentan inregistram prima piesa DAF care a fost finalizata in formula actuala., iar in cel mai scurt timp ii vom face si un videoclip. Avem materialul pregatit pentru EP-ul 2 si in continuare compunem. Mai sunt si alte planuri dar nu pot sa le mentionez acum. Concerte…in aprilie se va concretiza primul miniturneu national (5 orase). Vrem sa ajungem prin toate orasele mari din tara, dar nu numai. Imi doresc mult sa iesim din tara in cel mai scurt timp. Lucram intens la tot ceea ce inseamna prestatia noastra. Ne gandim la festurile din vara asta; vrem sa luam parte la cele mai importante, dar inca se afla in discutie.

Cert este ca nu ne oprim, pentru noi aventura de abia a inceput, asta inseamna ca si pentru voi.

JR:  Care este:

– cea mai tehnica scena metal din Romania;
   – cea mai variata scena metal din Romania;
   – cel mai previzibil/plictisitor gen de metal;
   – alegerea cea mai probabila – DIAMONDS ARE FOREVER sa deschida pentru „August Burns Red” sau „Insane” si „Subscribe”

AA: Am sa fiu putin ezitant si iti spun ca prefer sa nu raspund la intrebarile referitoare la scena metal. Momentan este foarte rasfirata si lipsita de suport, de la trupe, la fani, la locatii, organizare. Eu am o teorie, putin dura fata de acest subiect, dar nu am sa intru in detalii. Cert e ca daca toate elementele acestea nu se misca intr-o directie  comuna, nu o sa vedem nici o schimbare. In momentul de fata ma bucura o oarecare apropiere a trupelor din tara. Si noi simtim suportul altora,la fel cum acordam si noi. Este un prim pas. Mi-ar place sa cred ca vom putea schimba ceva, dar pana atunci este un razboi intreg de castigat.

Cea mai probabila alegere dintre trupele mentionate…le-as lua in ordine Insane, Subscribe si August Burns Red, dar pe ei intai sa ii avem in tara. Sunt trupe foarte bune si ne-ar face deosebita placere sa impartim scena cu oricare dintre ele si nu numai.  Asteptam momentul acela.

JR: Ce extreme muzicale aveti? Pentru ca gusturile comune reies in compozitiile proprii.

AA: Suntem 6 persoane diferite cu gusturi cat se poate de variate. In esenta ne place acelasi lucru, dar nu ne limitam aici. Toti suntem consumatori de muzica buna. E prea mult sa insir aici toate stilurile care se digera in trupa. Cert este ca nu doar metal ascultam. Cand vine vorba de compozitii poate in subconstient avem piese care nu au de-a face deloc cu scena metal si asta e cel mai benefic lucru. Asa poti aduce un strop de „originalitate” in propriile compozitii, desi in ziua de astazi e foarte dificil asta.

JR:  Si o intrebare de final; credeti in extraterestrii?

AA: This is CONFIDENTIAL information. Any disclosure may lead to unwanted actions.

 

 

 

Autor: Cristina SOCACIU

Anunțuri
One Comment leave one →
  1. Martie 6, 2012 12:46

    Ultima intrebare e un punct bun de pornire si pentru celelalte interviuri cu trupe. Felicitari Cristina si succes baietilor!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: