Skip to content

Interviu cu Mircea Gabriel Eftemie – MNEMIC

Decembrie 14, 2011

Dupa debutul muzical reprezentat de „Mechanical Spin Phenomena”, unda resimtita a atras in jurul cvintetului MNEMIC o serie de concerte alaturi de DEFTONES, MACHINE HEAD, MESHUGGAH, FEAR FACTORY, ARCH ENEMY, SOILWORK etc. Succesul s-a aratat din nou odata cu lansarea „The Audio Injected Soul” in 2004, ce le-a asigurat participarea la Rosklide, MTV Rock Am Ring si Rock Im Park, pentru ca la cativa ani distanta, dupa lansarea celui de-al treilea album intitulat „Passenger” sa culmineze cu deschiderea unor concerte pentru METALLICA.

Incercati de numeroase schimbari de componenta, Guillaume Bideau – voce, Mircea Gabriel Eftemie – chitara/clapa, Victor-Ray Salomonsen – chitara, Simone Bertozzi – bass si Brian Larsen – tobe, si-au continuat drumul muzical, in prezent pregatindu-se sa intre in studio, pentru a inregistra cel de-al cincilea album.

In randurile de mai jos puteti citi un interviu („bilingv”) cu Mircea Gabriel Eftemie, caruia vreau sa ii multumesc pentru tonul prietenesc si promptitudinea raspunsurilor.

Cristina Socaciu: Urmeaza sa intrati la Antfarm Studios in Februarie  2012. Aveti ceva material pregatit deja sau plecati de la zero?

Mircea Gabriel Eftemie: Intotdeauna intram pregatiti in studio cu  material gata scris. Din fericire nu suntem ca Motley Crue sau Guns N’  Roses sa intram si sa iesim din studio, doar ca avem multi bani.

CS: Lucrati tot cu Tue Madsen, asa ca in mod sigur  face pentru voi ceva  deosebit. Toate indatoririle legate de productie si mixaj ii revin  lui sau va veti implica si voi?

MGE: Tue este un prieten vechi de-al trupei, inca de la primul demo,  pana sa avem vreun contract. El se va ocupa de tot, productie, mixaj,  masterizare, si nu se va mai implica nimeni in acest proces. Stim ce  primim de la Tue si nimic nu poate iesi gresit…

CS: Pana in momentul de fata cum va intelegeti in noua formula? Este  destul de puternica trupa cu noii membri, se simte o legatura?

MGE: Chimia dinte noi este excelenta, noua componenta are o atitudine  pozitiva si toti sunt plini de energie in momentul actual.Toti se  bucura de trupa in sine, de faptul ca fac part din ea, si cel mai  important, toti se concentreaza sa realizeze un album deosebit, si sa  porneasca iar in turneu, in masura in care putem. Cu noua infuzie, si atmosfera este diferita, iar procesul creatiei  este de asemenea mai productiv, as zice.

CS: Cum rezisti dupa schimbarile care au avut loc? Stiu ca s-a  terminat in termeni amiabili, dar mai pastrati legatura?

MGE: La inceput a fost extem de dificil pentru mine, am trecut  printr-o serie intreaga de schimbari la momentul in care s-a  intamplat. Multe lucruri s-au destramat, si de fapt cred ca a fost cea  mai dura perioada din viata mea. Am pierdut niste prieteni  importanti, am fost ranit de catre cineva la care tineam enorm, m-am  mutat intr-un nou oras, un nou mediu, a trebuit sa iau viata de la  zero si sa reconstruiesc tot. Am reusit prin creativitate – este  exact ceea ce aveam nevoie pentru a-mi curata mintea. Acum daca imi  vad vreunul dintre vechii colegi, nu voi incerca sa ii evit sau ceva  de genul asta. Stii cum e, in momentul in care tai legatura pe care  am avut-o ca trupa, totul devine cam ciudat – ei se simt in regula cu  toata situatia, mi-au si spus acest lucru, dar eu ma simt inca ciudat  si inca ma intristeaza faptul ca lucrurile s-au stricat asa de mult.  Pot spune doar ca incerc sa nu traiesc in trecut, traiesc in prezent  si incerc sa ma bucur de tot ceea ce am si pentru  moment sunt destul  de multumit de ceea ce am in fata.

CS: Cum este scena metal daneza… in spatele „scenei” in sine?  Cunosc numeroase trupe originare de acolo, dar chiar nu stiu cum merg  lucrurile in Danemarca in ceea ce priveste managementul, organizarea  concertelor si promovarea. Acum am ocazia sa aflu cateva detalii din  „interior”.

MGE: Scena metal este destul de comuna – multe trupe, multa muzica.  Statul ofera ajutor promoterilor, si sprijina foarte mult  evenimentele culturale, care efectiv infloresc de parca le-ar planta  cineva. Este un mare beneficiu ceea ce avem noi aici… Scandinavia  le prieste muzicienilor. Eu unul nu sunt doar muzician ci lucrez si ca promoter. Am tot chemat trupe pentru festivaluri din Danemarca, cel mai mare fiind Aalborg Metal Festival (www.aalborgmetalfestival.dk), si este destul de distractiv. Scena aici este suprasaturata, exact ca intreaga industrie de altfel. Este si un lucru bun dar totul tine de epoca informatiei din care facem parte. Abundanta informatiilor ne face sa fierbem intr-o societate cu activitati constante, ce cere resurse monetare constante – iar astea trebuie uneori sa vina de la Stat.

 Photobucket

CS:  Esti (oarecum) obisnuit cu formatiile romanesti? Daca da, este ceva ce iti place?

MGE: Nu chiar, singurele doua lucruri pe care le cunosc sunt Negura Bunget si Festivalul Artmania – in rest nu prea stiu ce se intampla pe piata muzicala romaneasca….. oh, si imi plac sarmalele!

CS: Practic, cu forte noi in trupa inseamna ca si noi inflente vor fi adaugate muzicii. Cel putin cu ultimul album ati crescut spre ceva complet nou,  ati imbinat elemente radicale: thrash,  groove, samplere industriale , metalcore. Deja cunosti gustul fiecaruia in materie de muzica, ce crezi deci ca ne-ar putea surprinde,  ce „extreme” ar putea fi adaugate?

MGE: Pe albumul anterior, am cam supra-analizat totul in stadiul compozitional. Am incercat sa ne indepartam de stilul nostru si sa ne indreptam spre ceva orientat spre fusion.  Pe alocuri a functionat, adica se poate auzi clar pe „March Of The Tripods” ca este destul de inspirata din Tool. Cred ca muzica ne-a reflectat starea de spirit si in ea ne-am reflectat noi individual. Ne cam plictisisem sa cantam aceleasi lucruri si am vrut sa experimentam. Cat despre noii mebri si noul material, ce pot sa iti spun… fara indoiala va fi diferit insa tot MNEMIC. Atat Guillaume cat si eu am compus alaturi de ceilalti, si toti s-au adaptat repede la ideile noastre, contribuind si ei  personal. Melodiile vor fi mai directe, mai energice de fapt, si accentul a cazut mai mult pe energia pieselor in locul tehnicii.

 

CS: Ce parere ai despre termenul „djent”?

MGE: Este un termen chiar amuzant – e ca „metalcore-ul”. Probabil ca se va muri la un moment dat, pentru ca sunt mult prea multe trupe in categoria asta care folosesc aceleasi structuri ale pieselor, pe aceleasi riffuri date cu chitara dropata Devine chiar plictisitor la un moment dat si prea generic. Una dintre trupele care se remarca este probabil  Tessaract, pentru ca stiu cum sa incorporeze mai multe pasaje melodice in structura piesei… la restul trupelor ma ia durerea de cap. Si apoi as vrea sa ascult niste Hate Eternal.

CS: Pentru mine catalogarea incapatanata si fortata a unei trupe e aiurea si iminueaza din originalitate. Ce parere ai despre etichetarea voastra ca trupa „djent”, si incadrarea intr-un gen fictiv, inexistent?

MGE: Unii ne considera djent, altii nu. Pentru mine nu prea conteaza, adica dintr-o perspectiva „afacerista” e bine ca acest gen infloreste cu tot felul de pusti care nu cunosc neaparat trupa MNEMIC. Eu unul nu consider MNEMIC o formatie djent, pentru ca nu suntem asa de tehnici. Am fost inspirati acum multa vreme de Meshuggah, pana sa inceapa sa foloseasca chitare cu 8 corzi, si imi pare ca tot acest gen chiar a plecat de la Meshuggah, de la stilul lor de a scrie melodii, inca de la albumul „Nothing”. La urma urmei depinde de ascultator sa ne catalogheze, pentru ca eu unul nu stiu ce GEN de metal cantam sau cum se mai numeste acum.

CS „Sons Of The System” este extrem de vizual, transmite o imagine sci-fi, degaja un sentiment distopic, atat din punct de vedere al muzicii cat si peste aceasta, grafica, versurile. Ar putea toate acestea sa devine un trademark pentru MNEMIC?

MGE: Intr-un fel – adica, eu si Rune (fostul chitarist) am fost intotdeauna fani S.F. dar mai mult decat orice eram pasionati de arta steampunk. Daca iei de exemplu un film ca Dune, un altul ca The City Of Lost  Children, Blade Runner, Aliens, The Thing etc etc… cam asta a fost principala inspiratie vizuala pentru noi. Mereu am vrut sa facem muzica ce ar putea fi privita prin acele genuri. Asta imi fierbe in venele de „geek” zi de zi, si este ceva ce inca ma fascineaza la 31 de ani, si probabil pentru restul vietii. Ma inspira foarte mult si imi alimenteaza nevoia de a crea, de a construi ceva ce este la fel de „cool” ca lucrurile mentionate mai sus.

CS: Ati semnat cu Nuclear Blast, ati cantat alaturi de Metallica, fiind numiti drept una dintre trupele lor preferate, ati fost in turneu alaturi de Deftones,  Machine Head,Fear Factory, si ati sustinut concerte la Roskilde, Rock am Ring si Rock Im Park printre altele. consideri ca ai realizat „ceva” sau inca abia acum incepe drumul?

MGE: Oricand as spune ca mi-am implinit visul – cu exceptia faptului ca nu am reusit niciodata sa traiesc efectiv din asta – ceea ce este complet in regula. Vreau sa spun ca niciodata nu am visat faptul ca intr-o zi Metallica ne va propune sa deschidem pentru ei, a fost pur si simplu utopic. Dar au facut acest lucru si mi-au lasat niste amintiri de care ma voi bucura tot restul vietii. Ca sa nu mai vorbesc despre participarea la unele dintre cele mai mari Festivaluri din Europa, ca am sustinut turnee in intreaga lume, si ca mi-am intalnit idolii. Mi-am implinit visul, am realizat ceva maret, pentru ca m-am luptat pentru treaba asta zilnic si niciodata nu am renuntat. Momentan sunt multumit pentru ca aceasta calatorie nu se termina aici, mai sunt lucruri de obtinut, locuri de vizitat, si inca am dorinta sa fiu pe scena sa cant publicului. In clipa in care va veni acea zi, cand inima mea nu va mai bate pe scena, aceea este ziua in care voi lasa totul in spate si ma voi dedica altor lucruri care „imi gadila” interesul.

CS: Privind inapoi, te afli unde ti-ai fi dorit sa fii cu trupa, la formare?

MGE: Cand am inceput voiam doar sa cant, sa imi fac o formatie, sa capat un contract, si sa vad din mers ce se intampla. Unul dintre piloni a fost acela de a gasi o casa de discuri, si am gasit-o. Niciodata nu am crezut sa ajungem asa departe – si pentru acest lucru sunt foarte recunoscator.

CS: De la 1-10 cat de enervant a fost interviul si cat de previzibile au fost intrebarile. Sa ii zicem un control al calitatii auto-impus, si indiferent ce raspunzi, voi urca.

MGE: A fost de nota 10 – cel mai bun interviu sustinut vreodata!

CS: Iti multumesc pentru timpul acordat, si sper sa va vedem la un Festival si in Romania. Pana atunci suntem cu „urechea” pe voi!

MGE: Iti multumesc mult, si chiar ne dorim sa venim in Romania intr-o buna zi, sa va asaltam urechile cu ceva metal… „non-djent”!

Autor: Cristina SOCACIU

Anunțuri
One Comment leave one →
  1. Sticluta Nimanui permalink
    Februarie 17, 2012 01:20

    …pacat ca „rockerii” si „capetele de tabla” nu intra si aici….stiri mai interesante decat pe alte siteuri de rock cu informatii multe si inutile

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: