Plecto Aliquem Capite – Atrocities

Cine a fost tentat sa se gandeasca la Black Metal ca la un curent deja trecut in nefiinta…ar fi bine sa se razgandeasca. Sau… daca tot e sa vorbim de nefiinta, poate ca tocmai acesta este locul in care intunecata vibratie a Infernului existential ar trebui sa se afle. Nu pe scene inecate in lumina, nu pe tricourile vandute pe la toate colturile internetului si nici pe CD-urile reperabile prin orisice biblioteca publica… Caci locul de veci al Black Metal-ului este distanta dintre doua note, dintre doua urlete iesite din cele mai tenebroase unghere ale fiintei umane. Black Metal-ul este distanta dintre pumn si Divinitate!
Aparut la Nightmare Records (se putea un loc mai bun?) cu nici o luna in urma, acest demo al intunecatilor sri lankezi de la Plecto Aliquem Capite este o icoana a palidelor randuri de mai sus.

Cand l-am ascultat pentru prima oara, am avut impresia ca tin intre vintre o bomba cu napalm ce arde, nemilos, tot ceea ce inseamna speranta, lumina, gandire pozitiva si optimism…
Tot castelul de nisip al periajului cu iz de SPA al hedonistei lumi contemporane se prabuseste in fata vocii lui Buddhika, o adevarata reflexie in oglinda a lui Siddhārtha Gautama – propovaduitorul pacii, al linistii, al renuntarii, a neatasarii.
Ba sa nu ma grabesc in concluzii… Poate ca Atrocities este, paradoxal si dincolo de toate, un album-indemn, o porunca (nu o rugaminte!) la a ne intoarce la vechile valori pe care le-am uitat, le-am renegat, le-am distrus si le-am ingropat. Insa acestea, chiar de acolo, din mormantul fara fund al constiintei, nu inceteaza sa strige, sa urle, sa geama. Iar cand gasesc o crapatura cat de mica in cripta de stanca asezata pe fruntea omenirii de cateva veacuri, ceea ce iese afara este ceea ce putem auzi in aceasta creatie atroce.
Care sunt aceste valori? Dati-va singuri raspunsul! Caci pedeapsa pentru ceea ce am savarsit o stim: Plecto Aliquem Capite!
Chiar daca acest Demo este transat in 5 bucati / piese cu titluri distincte, nu are nici un rost sa le prezint pe fiecare in parte caci, incepand cu Emaciate si terminand cu Broken Glass Fuck, am fost martorul unei razvratiri sonice cum putine mi-a fost dat sa aud. Un urlet aproape continuu ce parea a iesi dintr-un gat sculptat in carne vie, in care corzile vocale nu mai au nici un rol…
Cred ca singura grupa care ar putea sta in fata celor de la Plecto… este (de acum defuncta) Silencer, cu absolut bestialul, animalicul si demonicul album Death – Pierce Me.
Atrocities – recomandat tuturor celor care nu mai au nimic de spus, de scuzat, de aparat…

Titlurile pieselor:

1.	Emaciate	01:08
2.	I	06:25
3.	Moes	05:01
4.	Atrophy	01:08
5.	Broken Glass Fuck	03:08

Nota : 7,5

Postat de Taake